Preşedinţii filialelor judeţene PNL sunt obligaţi de conducerea partidului să candideze la alegerile locale, fie pentru funcţia de preşedintele al Consiliului Judeţean, fie pentru primăria reşedinţei de judeţ. Decizia a venit la propunerea eurodeputatului Vasile Blaga, susţin surse liberale pentru News.ro. Astfel, din cei 42 de lideri PNL de organizaţie, nu mai puţin de 26 ocupă astăzi o funcţie în Parlamentul României, în Parlamentul European sau în Guvern. Cei mai mulţi nu sunt dispuşi să renunţe la mandatele de senatori, deputaţi sau eurodeputaţi pentru o carieră pe plan local. Oricum, foarte puţini au şanse reale de a câştiga o funcţie relevantă la alegerile locale, susţin sursele citate. Restul liderilor din teritoriu – primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – ar fi fost oricum angrenaţi în alegerile locale, chiar şi fără decizia coercitivă a conducerii PNL. Decizia impusă de la centru a stârnit deja nemulţumiri în filiale. ”E o decizie comunistă. Degeaba candidez eu într-un fief PSD, că n-am nicio şansă. Evaluarea corectă ar fi să vedem scorul pe care îl avea filiala când am preluat eu mandatul de preşedinte şi să analizăm comparativ cu scorul pe care-l scot la primele alegeri. Aşa se măsoară eficienţa. Unii baroni câştigă mereu şefia Consiliului Judeţean, dar la parlamentare pierd jumătate din voturile de la locale, cum s-a întâmplat în 2020. Ce câştigă partidul de aici?”, se revoltă unul dintre liderii de filială PNL. Dacă decizia partidului se va aplica, nume importante din PNL – Dan Motreanu, Raluca Turcan, Alina Gorghiu sau Gheorghe Falcă ar trebui să-şi depună candidatura pentru alegerile locale.
