Deşi de zile bune la meteo s-au anunţat ploi, primăria Negraşi nu a catadicsit să se pregătescă pentru inevitabilul noroi. În ultima clipă, primarul Alexandru Constantin a dat comandă să se improvizeze o trecătoare din bucăţi de tablă şi carton care mai mult alunecau, decât stăteau. Aşadar, cei care doreau să ajungă în „Poiana Narciselor” se simţeau ca într-un parc de aventuri. În şir indian, vizitatorii se ţineau unii de alţii, mai alunecau, mai fereau câte un copil, mai îmbrânceau câte un bătrân…iar cei mai temerari, o luau de-a dreptul prin băltoacele camuflate sub iarba înaltă. Unii înjurau, alţii făceau haz de necaz, dar nimeni nu dezerta.
Iar când ajungeau, dezamăgire mare, nu aflaseră încă faptul că fiind arie protejată nu aveau voie să culeagă narcise. Cineva zice: „Măcar două să putem rupe şi noi!”. O doamnă evlavioasă, reacţionează: „Douăăă??? Ca la mort!!!”. Nici una, nici două! Semaca (n.r – Ion Predica, fost candidat la primăria Negraşi) păzea poiana mai ceva ca un grănicer la asaltul refugiaţilor. Dar să nu căutăm nod în Poiana Narciselor, până la urmă oamenii s-au simţit bine, primarul nu a făcut rabat la servire culinară iar la urechea mai puţin antrenată muzical, a cântat brand-ul folclorului argeşean, Iulian Brezan, adică nişte evergreen-uri după celebre melodii ca „Fetele lu’ tata.” Totuşi, ospitalitatea a fost bună, s-au dat şi diplome pentru cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie (200 de lei) şi pentru presă (diplome, nu bani). Printre cei cărora le-a fost recunoscut aportul adus la imaginea comunei, numărându-se şi colegii de la Atitudine în Argeş şi Impuls de Argeş.
