Petrecerea va începe cu un program destinat celor mici, iar la ora 11.30 vor fi primite oficialităţile judeţului. Cei care vor menţine voia bună sunt ansambluri cunoscute din judeţ. Primarul Petre Funie: „Este cea de-a cincea ediţie şi cu această ocazie la serbarea noastră câmpenească vor participa Doina Argeşului, Ansamblul Dorul, Fanfara şi Doruri Muscelene. Aşteptăm însă şi vecinii comunei noastre pentru a ne bucura împreună de o zi frumoasă.” Tot Petre Funie este cel care a organizat pentru prima oară această serbare câmpenească, în primul său mandat de primar.
Comuna Slobozia apare sub acest nume, pentru prima dată, în harta rusă întocmită între anii 1828-1832. Cu toate acestea se afirmă că actul său de naştere datează din vremea lui Constantin Brâncoveanu care a domnit între anii 1688-1714.
Această presupunere se bazează pe următoarele considerente :
a)mult timp această aşezare ay fost cunoscută sub denumirea de Slobozia Brâncoveanu pentru a fi deosebită de Slobozia Trăsnitu , situată la 15 km în sud-vest .
b)în comună există un dig foarte mare –aproximativ 1 km lungime , 10 m înălţime ţi 8 m lăţime , care uneşte cele două coline din stănga şi din dreapta răului Dâmbovnic , fiind cunoscut sub denumirea „ Digul Brâncoveanu”.
Acesta a fost construit pentru amenajarea unei mori la extremitatea răsăriteană pe unde curgea apa râului .Totodată acest dig a avut rol important în apărarea vetrei satului de viiturile Dâmbovnicului .
Se presupune că numai un gospodar desăvârşi ca Brâncoveanu ar fi putut să se ocupe de asemenea plan . Numai un domnitor ca el putea să robească la asemenea muncă zeci de mii de braţe .Tradiţia spune că pe tot lungul moşiei nu treceau călători prin aceste părţi fără să facă un anumit număr de zile la clacă. (Monografia istorică a comunei Slobozia).
Înainte de Brâncoveanu , aşezarea era cunoscută sub numele de Neagra , iar locuinţele erau împrăştiate în grupuri mici pe întreaga moşie a comunei .
