Replica urmaşei luptătorilor argeşeni vine după ce Şerban Nicolae a scandalizat opinia publică atunci când a afirmat în comisia juridică a Senatului că partizanii anticomunişti au dăunat României ei încercând să schimbe stăpânul sovietic cu stăpânul american.
„Vreau să v spun câteva cuvinte despre partizanii de la Nucşoara. Aş incepe cu Toma Arnauţoiu, care este exact exemplul despre care vorbea domnul Nicolae în primul paragraf. A terminat Şcoala de Cavalerie, a luptat doar pe Frontul de Vest, a fost rănit şi a avut o mare ‘vina’: ultimul loc în care a fost încadrat a fost Regimentul de Gardă de la Palatul Regal.
Fals faţă de ceea ce a spus domnul Nicolae – şi armata, şi jandarmeria au fost reformate profund, in 1946. Arnauţoiu a fost scos din armată, deşi fusese un ofiţer exemplar. E un nonsens ce spune domnul Nicolae – că domnia sa consideră că a lupta împotriva regimului înseamna să îţi doreşti un regim străin. Asta ţine de democraţie”, a declarat Ioana Voicu Arnauţoiu, la Realitatea TV.
Ea a reamintit că România „a fost democraţie până la instaurarea comunismului”, cetaţenii având dreptul să aleagă dintre mai multe partide politice.
Pe de alta parte, Ioana Voicu Arnautoiu i-a transmis senatorului PSD că: „În munţi nu au luptat doar militari, întamplator în grupul de la Nucşoara erau si doi militari, ceilalţi erau ţărani, pentru care comunismul a însemnat să rămână fără mica lor proprietate, cum a fost şi cazul lui Gheorghe Rizea”.
De altfel, reamintim că în Argeş a fost experimentată cea mai cruntă formă de tortură asupra fizicului şi psihicului uman, “Experimentul Piteşti”, caz care se predă în marile universităţi ale lumii. Dacă partizanii şi-au câştigat un loc de netăgăduit în istoria României, iată, că şi PSD-istul Şerban Nicolae aspiră la un colţ într-o filă, mai mult la note de subsol, cu menţinunea “a nu se cita, ci a se uita!”. Dar să vedem cine sunt noii combatanţi, Şerban Nicolae şi urmaşii partizanilor argeşeni:
Partizanii de la Nucşoara
În Nucşoara, judeţul Argeş au fost mulţi luptători anticomunişti, oameni născuţi liberi, care au îndurat torturile închisorilor comuniste. Mulţi dintre ei au suferit suplicii inimaginabile, iar familiile le-au fost hăituite de Securitate. Şi mai mulţi au fost împuşcaţi în munţi sau au pierit prin temniţele de groază ale KGB-ului care a folosit poporul român în cea mai oribilă încercare de transformare a spiritului uman: Omul Nou.
Unul dintre simbolurile luptei anticomuniste este Elisabeta Rizea, trecută în nefiinţă în 2003. În casa ei locuieşte acum singura fiică, Ileana Ristea (Belescu, după soţ, şi el luptător pe front, în linia întâi). Îşi duce zilele cu greutate în casa unde s-a născut şi a trăit şi mama ei, unde a dormit o noapte şi regele Mihai şi unde şi-au făcut jurământul partizanii anticomunişti.
„La noi în casă, în camera aia unde au jurat partizanii, a înnoptat şi regele Mihai, venit în vizită aici”, a povestit Ileana, singura fiică a Elisabetei şi a lui Gheorghe Rizea..„Îmi spunea să nu plâng dacă-o muri!”
După ce a fost eliberată din puşcărie şi i s-a dat înapoi casa, Elisabeta Rizea, a muncit cât de mult a putut, ca şi cum munca ar fi fost adevărata ei libertate. A murit la 91 de ani, la Spitalul Judeţean din Piteşti, pe braţele fiicei ei. „Se uita la mine cu ochii fix şi-mi spunea:să nu plângi dac-oi muri că unde mă duc eu e bine. Asta mi-a spus mama cu câteva zile înainte să moară”, a povestit la un moment dat fiica Elisabetei Rizea.
Grupul de la Nucşoara e doar unul din cele câteva zeci de grupuri de rezistenţă împotriva comunismului din Munţii României şi cel mai longeviv. Era format din oameni care s-au opus încă de la început comunismului, mai apoi s-au ascuns în munţi şi sperau să intervină pentru schimbarea regimului, odată cu declanşarea unui eventual război între anglo-americani şi Uniunea Sovietică. Deşi rezistenţa a durat până spre anii ‘60, e puţin cunoscută şi slab prezentată în manualele de istorie.
În replică, şi politologul şi scriitorul Dan Pavel reacţionează la halucinantele declaraţii emise de senatorul PSD Şerban Nicolae, care a găsit de cuviinţă să batjocorească memoria partizanilor anticomunişti:
“CIA nu exista in 1944. Aberatiile rostite in comisia juridica a Senatului demonstreaza calitatea intelectuala a unora dintre alesii nostri. Ideea ca luptatorii anticomunisti si antisovietici voiau „schimbarea stapanilor” este una dintre cele mai abominabile tampenii rostite in ultimele decenii. In afara de antiamericanism, este vorba despre prostie in stare pura.”
Şerban Nicolae, de la Mecanică Fină, la analist “fin” al istoriei
Șerban Nicolae s-a năcust 1968 şi este senator PSD.
A absolvit în 1986 Liceul Industrial nr. 37 (astăzi, Colegiul Național „Emil Racoviță”) din București.
Cariera politică și-a început-o în 1990, intrând ca membru în Frontul Salvării Naționale (FSN). După ce în cadrul acestui partid a apărut un conflict între grupul condus de Petre Roman și o grupare conservatoare, el a devenit unul dintre fondatorii Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), pe listele căruia a candidat la alegerile parlamentare din 1992, pentru Camera Deputaților.
Inițial muncitor la Întreprinderea Mecanica Fină din București, Șerban Nicolae a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Româno-Americană, pe care a absolvit-o în 1997. Devenit avocat, el l-a apărat pe Ion Iliescu în procesul intentat liderului de atunci al PSD, în campania electorală din 2000, pentru utilizarea unor caricaturi protejate de drepturile de autor. La aproape o jumătate de an de la revenirea lui Ion Iliescu la Palatul Cotroceni, în 2001, Șerban Nicolae a fost numit consilier de stat la Departamentul Juridic al Administrației Prezidențiale,post în care i-a succedat lui Petre Ninosu, devenit judecător la Curtea Constituțională. În 2004, la propunerea primului ministru Adrian Năstase, a fost numit de Ion Iliescu ministru pentru relația cu Parlamentul. În decembrie 2004 a devenit senator, ales în județul Ialomița, pe listele PSD. A îndeplinit funcția de chestor al Senatului și, ulterior, vicelider al Grupului PSD și vicepreședinte al Comisiei Juridice de numiri, disciplină, imunități și validări. Între 2005 și 2006 a fost parlamentar – observator în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Afaceri Constituționale (AFCO). Este autorul primului amendament, formulat de un român, care a devenit text al unei Rezoluții adoptată în Parlamentul European, în 2006. În anul 2009, la propunerea PSD a devenit secretar de stat, șeful Departamentului Schengen din Ministerul Administrației și Internelor, dându-și demisia odată cu toți membrii PSD din Guvern, la 1 octombrie, același an. În 2010 a devenit practician în insolvență, membru al Filialei București a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Ca avocat este asociat fondator al SCP „Șerban Nicolae și asociații”, iar ca practician în insolvență este asociat unic al TEMPUS Grup IPURL. În 2012 a fost ales ca senator în Colegiul nr. 1 din Circumscripția nr. 27 Mehedinți, pe listele Uniunii Social – Liberale (USL), propus de PSD.
Din decembrie 2016 a devenit senator de București, propus de PSD. Imediat după validarea mandatelor noilor parlamentari, Nicolae a fost ales lider al grupului PSD (majoritar) din Senat, și după numirea lui Carmen Dan ca ministru de interne în ianuarie 2017, a fost ales de grupul său parlamentar președinte al Comisiei Juridice. Din această postură, a susținut inițiativa Guvernului de a grația și amnistia unele fapte de corupție; după ce, în urma protestelor de stradă, Guvernul și-a retras ordonanțele de urgență, Nicolae a susținut adoptarea unei legi în acest sens. După ce votarea proiectului de lege de către Comisia Juridică a Senatului a declanșat noi proteste de stradă, Șerban Nicolae a fost înlocuit cu Robert Cazanciuc la șefia Comisiei Juridice și cu Mihai Fifor la cea a grupului parlamentar al PSD.
Mai jos, am inserat un material despre viaţa şi lupta partizanului din munţii Argeşului, Toma Arnăuţoiu, sfâşietor. La PSD nu va rula niciodată!.
