România are aproape 2,9 milioane de copii și elevi în învățământul preuniversitar, dar în spatele acestei cifre se ascunde o realitate mult mai dură.
Educaţia în România: Mii de elevi abandonează școala într-un singur an, în mediul rural aproape unul din cinci copii dintr-o generație nu ajunge absolvent de clasa a VIII-a la termen, iar la capătul traseului România înregistrează cea mai mare rată din Uniunea Europeană a tinerilor care nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire. Sunt câteva dintre concluziile Barometrului Alianței Binelui Comun „Educația în România – un sistem care pierde copii pe drum”. Datele reunite din surse precum Ministerul Educației, INS, Eurostat, Comisia Europeană, OECD, TIMSS și ICILS arată că problema nu apare într-un singur moment al parcursului școlar. Vulnerabilitățile încep înainte de clasa I și se acumulează pe măsură ce copilul înaintează prin sistem.
În 2024, doar 76,5% dintre copiii din România de la vârsta de trei ani până la intrarea în învățământul primar participau la educația preșcolară, față de 95% media Uniunii Europene. România se afla astfel pe ultimul loc în UE, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 este de cel puțin 96%. Diferențele devin și mai mari atunci când copilul ajunge la gimnaziu. Rata brută de cuprindere este de 96% în mediul urban, dar de numai 65,6% în rural. La absolvire, diferența se păstrează: 92,3% în urban față de 61,5% în rural. Privirea asupra unei generații întregi arată dimensiunea pierderii. Dintre cei 192.275 de copii înscriși în clasa pregătitoare în 2015/2016, 89,7% au ajuns absolvenți de clasa a VIII-a opt ani mai târziu. În mediul rural, numai 80,3% au reușit acest lucru. Aproape unul din cinci copii din cohorta rurală analizată nu a ajuns absolvent de clasa a VIII-a la termen.
15.900 de elevi, pierduți din primar și gimnaziu într-un singur an
Una dintre cifrele cu cel mai puternic impact este cea a abandonului. În anul școlar 2023/2024, aproximativ 15.900 de elevi au abandonat învățământul primar și gimnazial, corespunzător unei rate anuale de 1%. Iar ceea ce se întâmplă în școală se vede câțiva ani mai târziu. În 2025, 15,5% dintre tinerii români de 18–24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai urmau educație sau formare, față de 9,1% media europeană. Riscul nu este distribuit egal. Barometrul arată că 33,8% dintre copiii din România erau expuși în 2024 riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 31,8% dintre cei sub 16 ani se aflau în deprivare materială. În aceste condiții, distanța până la școală, transportul, costurile suportate de familie sau lipsa serviciilor locale pot deveni factori care împing copilul în afara educației.
Una dintre cifrele cu cel mai puternic impact este cea a abandonului. În anul școlar 2023/2024, aproximativ 15.900 de elevi au abandonat învățământul primar și gimnazial, corespunzător unei rate anuale de 1%. Iar ceea ce se întâmplă în școală se vede câțiva ani mai târziu. În 2025, 15,5% dintre tinerii români de 18–24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai urmau educație sau formare, față de 9,1% media europeană. Riscul nu este distribuit egal. Barometrul arată că 33,8% dintre copiii din România erau expuși în 2024 riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 31,8% dintre cei sub 16 ani se aflau în deprivare materială. În aceste condiții, distanța până la școală, transportul, costurile suportate de familie sau lipsa serviciilor locale pot deveni factori care împing copilul în afara educației.
